Te-ai gandit vreodata de unde au pornit softurile pe care azi le folosim pentru a produce muzica? In continuare iti povestim un pic despre o parte din softurile care au facut istorie.

 

Digidesign Sound Designer (1984)

Multi nu eram nici macar nascuti pe vremea cand Peter Gotcher si Evan Brooks, dezvoltau Digidrums, un software care teoretic trebuia sa vanda sample-uri custom pe chip-uri EPROM pentru drum machine-urile digitale primitive ale acelor timpuri. Mai tarziu a primit numele de Digidesign si s-a transformat intr-un editor de sample-uri pentru Mac. Conceput pentru a finisa si procesa sample-uri pentru sampler-urile hardware, ca E-MU Emulator si Ensoniq Mirage, Digidesign, folosea aceiasi interfata ca alte workstation-uri high end. A doua generatie a formatului de fisiere a devenit un standard care este recunoscut si azi. Inevitabil Digidesign a evoluat in editorul audio stereo numit Sound Tools care a fost lansat si a fost numit primul recording studio care nu se baza pe casete. Doi ani mai tarziu evolutia softului l-a transformat in ceea ce astazi numim Pro Tools.

 



Twelve Tone Systems Cakewalk (1987)

Daca erai unul din producatorii care foloseau PC-uri IBM in vremurile in care abia aparea Windows-ul, aveai cate alegeri de facut cand vedea vorba de sequencing si aparatura compatibila midi. Cel care a dezvoltat Twelve Tone Systems a vrut sa ofere o solutie sub forma unui midi sequencer numit Cakewalk. Succesul a fost peste asteptari iar compania a decis sa adauge si Cakewalk la numele sau.

 



Opcode Systems Studio Vision (1990)

Stramosii multor DAW-uri de astazi au fost candva sequencere midi in anii ’80 (Logic, Cubase, Sonar, etc). Unul dintre cei mai populari dezvoltatori era Opcode Systems Inc, a lansat ai multe astfel de sequencere in de-alungul anilor, culminand in 1989 cu Vision. Opcode urma sa lanseze cel mai tare sequencer in 1990, numit initial Audio Vision. A fost ulterior redenumit Studio Vision si a reprezentat primul workstation hybrid pentru calculator. Ca si Sound Tools, Studio Vision avea nevoie de placa cu accelerare audio pe care o folosea si Digidesign. Insa, fata de Digidesign, Studio Vision combina track-uri midi si audio intr-o singura interfata. Asta dadea posibilitatea utilizatorilor sa redea inregistrari audio digitale in sincron cu secventele midi.

 



Propellerhead Recycle! (1994)

Muzica samplata era baza la inceputul anilor ’90, dar inainte de 1994, pitch-ul si timpul nu puteau fi despartite. Daca doreai sa cresti tempo-ul unui beat samplat, crestea si pitch-ul, asemanator si invers. Recycle! a schimbat asta, oferind o solutie prin care beaturile puteau fi decupate, rearanjate si redate la tempo diferit, fara sa afecteze pitch-ul, dupa care puteau fi incarcate intr-un sampler hardware. Aceasta solutie a impins muzica catre alte orizonturi.

 



Opcode Systems Max (1990)

Ajuns la a 7 a generatie, acest limbaj grafic de programare pentru muzica a fost initial “scris” la mijlocul anilor 1980 de catre Miller Puckette la IRCAM. Opcom a licentiat si lansat o versiunea comerciala pentru Max in 1990. Dupa ce a fost transmis catre Cycling ’74, Puckette a lansat o versiune similara, gratuita, numita Pure Data in 1996. Cycling ’74 a dezvoltat Max mai bine de doua decenii pana au fost cumparati de Ableton, care foloseste si azi Max for Live.

 



Steinberg Cubase VST (1996)

Parca ajungem in vremurile noastre si vorbim de VST-uri. Inainte de VST-uri, DAW-urile includeau efecte in propriile formate. Steinberg a lansat propriul SDK pentru VST, in format open source, creand astfel un standard revolutionar. In 1996, Steinberg a sarbatorit noul format pentru pluginuri cu un update major pentru propriul DAW. Cubase VST 3.0 oferea pana la 32 de trackuri audio digitale si un rack de efecte care putea menaja pana la 4 pluginguri VST: Espacial (reverb), Choirus (chorus), Stereo Echo si Auto Panner. Nefiind multumita de intorsatura pe care a luat-o procesarea de efecte, compania a lansat in 1999 un alt update major, care ducea tehnologia VST la un alt nivel. Iti dadea posibilitatea sa folosesti un pluginuri de instrumente virtuale (VSTi). Cubase VST24 3.7 includea Neon, un sintetizator analog virtual cu doua oscilatoare.

 



Native Instruments Reaktor (1999)

Deja intelegem ce se intampla, pentru ca Native Instruments a aparut in perioada deja moderna. Reaktor a fost unul din softurile care impreuna doua produse similare. Generator este un sintetizator modular, in timp ce Transformator era axat pe sampling.

 

 


Propellerhead Reason (2000)

Reason este continuarea lui Recycle si reprezinta un studio de muzica electornica pin de sintetizatoare, sample-uri, mixere si efecte, toate adunate intr-un rack virtual, completat de cabluri pentru routarea semnalului. De indata ce un proiect era complet, putea fi folosit si de alti utilizatori printr-un format proprietar. Original a fost un ecosistem inchis, dar a evoluat intr-un DAW complet, care primea inregistrare audio, editare si propriul format de pluginuri numit Rack Extensions. Mai tarziu Propellerhead a adaugat suport pentru VST.

Ableton Live (2001)

Probabil cel mai relevant software de productie muzicala al tuturor timpurilor, Ableton Live a ajuns la a 10 generatie. Insa, nu a fost dintotdeauna asa. La inceput, Live era limitat doar la Session View, conceput pentru a lansa si face secvente audio pentru live performance. Ableton a adaugat de atunci instrumente si efecte, alaturi de alte functii puternice, care i-au asigurat noterietatea in urmatorii ani, pana in prezent.

 



Propellerhead Software Rebirth RB-338 (1997)

Modelat dupa sintetizatoarele legendare de la Roland TR303, TR808 si TR909, acest software a fost un real succes pentru productia muzicala. Din pacate a fost oprit in 2005, urmand sa fie lansat ca o versiune gratuita pentru iOS. Chiar si asa versiunea desktop este si acum foarte utila, insa a fost lasata in urma de upgrade-urile aduse de sistemul de operare.